AVIZ
referitor la propunerea legislativă pentru completarea art.83 din Legea educației naționale nr.1/2011
Analizând propunerea legislativă pentru completarea art.83 din Legea educației naționale nr.1/2011, transmisă de Secretarul general al Camerei Deputaților cu adresa nr.PLX671/23.12.2019 și înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr.D1092/24.12.2019,
CONSILIUL LEGISLATIV
În temeiul art.2 alin.1 lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată și art.46(2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ,
Avizează favorabil propunerea legislativă, cu următoarele observații și propuneri :
1. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art.83 din Legea educației naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare, cu un nou alineat, alin.(11). Potrivit noului text, se dorește ca începând cu anul școlar 2021 - 2022, unui post de consilier școlar din cabinetele de asistență psihopedagogică să îi fie alocat un număr de minimum 600 de elevi, respectiv minimum 300 de preșcolari, în cadrul unei unități de învățământ cu personalitate juridică.
Prin conținutul normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art.73 alin.(3) lit.n) din Constituția României, republicată, iar în aplicarea prevederilor art.75 alin.(1) din Constituție, prima Cameră sesizată este Camera Deputaților.
2. Precizăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se poate pronunța asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.
3. Întrucât propunerea legislativă are implicații asupra bugetului de stat, prin componenta privind echilibrarea bugetelor locale, este obligatorie solicitarea unei informări din partea Guvernului, în conformitate cu dispozițiile art.111 alin.(1) teza a doua din Constituția României, republicată.
Totodată, în considerarea dispozițiilor art.15 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr.69/2010, republicată, fiind vorba de o inițiativă a cărei adoptare poate atrage majorarea cheltuielilor bugetare, inițiatorii trebuie să prezinte fișa financiară prevăzută la art.15 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare.
În acest sens, precizăm că, prin Decizia nr.331/2019, Curtea Constituțională a reținut că, lipsind fișa financiară (inițială și reactualizată) nu se poate trage decât concluzia că la adoptarea legii s-a avut în vedere o sursă de finanțare incertă, generală și lipsită de un caracter obiectiv și efectiv, nefiind așadar reală .
4. Fără a ne pronunța asupra oportunității soluției legislative propuse, semnalăm că, în prezent, funcționarea cabinetelor de asistență psihopedagogică și stabilirea numărului de preșcolari și elevi arondați este reglementată la nivel infralegal, prin Regulamentul - cadru privind organizarea și funcționarea centrelor județene/al municipiului București și a cabinetelor de asistență psihopedagogică aprobat prin Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr.5555/2011.
Astfel, dispozițiile art.1 alin.(2)-(4) din acest Regulament-cadru prevăd următoarele:
(2) Cabinetele de asistență psihopedagogică funcționează în unități de învățământ preuniversitar și asigură asistență psihopedagogică unui număr de 800 de elevi sau de 400 de preșcolari.
(3) Cabinetele de asistență psihopedagogică funcționează în unitățile de învățământ la care sunt înmatriculați cel puțin 800 de elevi. Unitățile de învățământ cu mai puțin de 800 de elevi beneficiază de serviciile de asistență psihopedagogică ale unui cabinet interșcolar de asistență psihopedagogică.
(4) Cabinetul interșcolar de asistență psihopedagogică oferă servicii de asistență psihopedagogică unui număr de cel puțin două unități de învățământ care împreună au un efectiv de 400 de preșcolari sau 800 de elevi..
Ca urmare, apreciem că modificarea numărului de elevi pentru care consilierii școlari din cabinetele de asistență psihopedagogică asigură asistență psihopedagogică, se poate realiza printr-o intervenție legislativă asupra Regulamentului - cadru privind organizarea și funcționarea centrelor județene/al municipiului București și a cabinetelor de asistenta psihopedagogică aprobat prin Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr.5555/2011, cu modificările și completările ulterioare.
De asemenea, menționăm că, prin Decizia nr.494/2013 Curtea Constituțională a declarat neconstituționale dispozițiile Legii privind aprobarea Memorandumului de înțelegere încheiat între statul român și The Rompetrol Group N.V., semnat la București la 15 februarie 2013, deoarece Parlamentul României a încălcat principiul separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art.1 alin.(4) din Constituție, principiul egalității în fața legii, prevăzut de art.16 alin.(1) și (2) din Constituție, rolul constituțional al Parlamentului, precum și obligativitatea erga omnes a deciziilor Curții Constituționale, vicii care afectează legea în ansamblu..
Astfel, Curtea Constituțională a reținut că : acceptarea ideii potrivit căreia Parlamentul își poate exercita competența de autoritate legiuitoare în mod discreționar, oricând și în orice condiții, adoptând legi în domenii care aparțin în exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ, ar echivala cu o abatere de la prerogativele constituționale ale acestei autorități consacrate de art.61 alin.(1) din Constituție și transformarea acesteia în autoritate publică executivă. Or, o astfel de interpretare este contrară celor statuate de Curtea Constituțională în jurisprudența sa și, prin urmare, în contradicție cu prevederile art.147 alin.(4) din Constituție, care consacră obligativitatea erga omnes a deciziilor Curții Constituționale.
7. Sub rezerva celor de mai sus, la actuala formă a proiectului se rețin următoarele:
a) Potrivit normelor de tehnică legislativă, teza a doua a textului propus nu se poate integra în actul normativ de bază, motiv pentru care aceasta trebuie să constituie un articol distinct, numerotat ca art.II, situație în care articolul unic va deveni art.I. Sugerăm ca textul propus pentru actuala teza a doua a art.83 alin.(11) să fie reformulat, astfel :
Prezenta lege intră în vigoare începând cu anul școlar 2021 - 2022.
b) În măsura în care se dorește ca reglementarea respectivelor aspecte să se realizeze la nivel de lege și nu prin act administrativ al ministrului, ținându-se seama de observația de la lit.a), textul propus pentru alin.(11) trebuie redat între ghilimele, fără însă a fi necesară și inserarea alin.(1), deoarece asupra acestuia nu se intervine legislativ.
Totodată, precizăm că soluția legislativă propusă ar putea constitui și o reglementare distinctă, și nu o completare a Legii nr.1/2011. În această situație, proiectul ar fi alcătuit dintr-un singur articol, marcat ca articol unic, care să debuteze, astfel :
Începând cu anul școlar 2021 - 2022, unui post de consilier școlar ., urmând a fi eliminată teza a doua a actualei norme.
Propunerea are în vedere și faptul că art.83 face parte din Capitolul VI Resursa umană, Secțiunea 1 având ca obiect Beneficiarii educației și nu modul de organizare a cabinetelor medicale, psihologice și locopedice școlare.
PREȘEDINTE
dr. Dragoș ILIESCU
București
Nr.